Post navigation

Formă centrală subțire a corpului. Glosar de anatomie - Wikipedia

Avion doborât în Ucraina Melci şi scoici de mare  Mollusca Molustele reprezinta in fauna Marii Negre principalul grup de nevertebrate marine, datorita largii raspandiri, numarului mare de exemplare si faptului ca reprezinta atat sursa de hrana pentru o gama larga de vietuitoare cat si nisa de habitat prin insusi modul lor de viata.

Denumirea grupului este data de corpul moale lat. Uneori in loc de cochilie, unele moluste pot prezenta formă centrală subțire a corpului calcarosi. Morfologie externa Adaptandu-se la cele mai variate conditii de viata, molustele au aspecte si structuri diferite, prezentand, totusi, o serie de caractere comune.

Corpul unei moluste este alcatuit din cinci regiuni distincte: — capul, anterior, purtand organele de simt, gura cu radula si colierul periesofagian. Este bine dezvoltat la gasteropode, mai putin dezvoltat la poliplacofore si scafopode, lipseste la bivalve; — piciorul, ventral, diferentiere a tecii musculo-cutanate, servind la locomotie.

Este diferit ca forma si marime, ca rezultat al adaptarii la diferitele conditii de mediu. Astfel la gasteropode are forma de talpa iar la bivalve este ca o lama verticala; — masa viscerala, dorsala, formata din stomac, glanda digestiva, inima, celomul, rinichii si gonadele; — mantaua sau pallium, rasfrangere tegumentara, care inconjoara sacul visceral si delimiteaza o cavitate paleala, primitiv posterioara, cel mai bun mod de a pierde celulele grase branhiile, anusul, orificiile excretoare si genitale; — cochilia, secretie cutanee a mantalei.

Formă centrală subțire a corpului sa este variabila in functie de specie , iar uneori este slab dezvoltata sau chiar absenta.

Despre anatomie și fiziologie

Se disting doua forme fundamentale in habitusul molustelor: — axa longitudinala lunga, gura si anusul la cele doua extremitati, cea dorso-ventrala scurta solenogastre, poliplacofore, monoplacofore, bivalve ; — axa dorso-ventrala mai lunga decat cea antero-posterioara scafopode, cefalopode, gasteropode. Masa viscerala se bolteste dorsal si in ea patrunde intestinul, curbat in forma de V, anusul deschizandu-se in cavitatea paleala.

formă centrală subțire a corpului podcast de ardere de grăsime primară

Cochilia, dorsala, acopera masa viscerala, iar opus se afla capul si piciorul scafopode, cefalopode. La gasteropode, fenomene secundare din ontogeneza duc la rasucirea asimetrica a cochiliei si a masei viscerale deasupra capului. Organizare interna Epiderma este ciliata si glandulara, mucusul secretat servind la alunecarea pe substrat.

Teaca musculo-cutanata se constituie ventral intr-un picior, primitiv cu aspect de talpa pentru tarare si specializat in cursul evolutiei la diferitele moduri de viata. Prezenta cochiliei determina diferentierea muschilor retractori, rasfirati in picior si fixati pe cochilie, servind la retragerea piciorului si a capului in interiorul acesteia.

Melci şi scoici de mare (Mollusca) | Itinerarii pontice

Muschii sunt constituiti din fibre netede cu dispozitie helicoidala, dand aparenta unei striatiuni. Sistemul nervos este reprezentat de un plex subepitelial legat de teaca musculo-cutanata, unul profund, al organelor si de un sistem nervos central.

Ultimul, la formele primitive, este constituit dintr-un inel periesofagian comisura cerebroida evolueaza in ganglionii cerebroizi si doua perechi de trunchiuri longitudinale: una mediana cordoanele pedioase in grosimea piciorului pe care il inerveaza, alta laterala si dorsala fata de prima cordoanele pleuro-visceraleinervand mantaua si organele interne. Ele pleaca de la ganglionii cerebroizi si sunt legate prin comisuri si conective transversale.

La formele mai evaluate, trunchiurile nervoase se condenseaza, formand ganglionii pediosi, pleurali si viscerali, individualizati sau contopiti intr-un formă centrală subțire a corpului.

🍀 Aspirina: 10 utilizari neasteptate ale Aspirinei - Eu stiu TV

Organele de simt sunt reprezentate prin perechi de tentacule cefalice absente la poliplacofore si la solenogastreochi, statocisti, osiradii, organul subradular, prezent la poliplacofore, scafopode, unele gasteropode primitive si estete. Ochii variaza ca structura si sunt situati pe cap, la Lepidochitone dorsal pe corp, iar la unele bivalve pe marginea mantalei. Statocistii, absenti la poliplacofore si solenogastre, reprezinta invaginari ectodermice, care comunica sau nu cu exteriorul.

Sunt inervati de ganglionii formă centrală subțire a corpului. Osiradiile, totdeauna posterioare, localizate pe membrana aferenta a branhiilor, au rol chemoreceptor si tactil, controland suspensiile ajunse in cavitatea paleala odata cu apa. Sistemul digestiv este boltit dorsal, stomacul si derivatele sala ocupand varful curburii. Lungimea intestinului si numarul anselor depind de regimul de hrana, iar la gasteropode de rasucirea asimetrica a masei viscerale.

Meniu de navigare

Glandele anexe 2 perechi au origine diferita: cea stomodeala, ectodermica, se deschide in cavitatea bucala sau in esofag; cea stomacala, endodermica, reprezinta glanda digestiva. Gura, subterminala si ventrala, conduce in cavitatea bucala captusita cu cuticula si cu o invaginare posterioara, sacul radular, in care se afla aparatul radular; acesta lipseste la bivalve, corelativ cu regimul microfag, muco-ciliar.

Aparatul radular este constituit dintr-o baza cartilaginoasa, odontoforul si o placa cuticularizata, care aluneca pe odontofor — radula — cu numerosi dinti recurbati, dispusi in siruri longitudinale.

Radula este secretata de epiteliul laturii ventrale a sacului radular, in care sta rasucita cu dintii spre interior. Odontoforul este actionat de muschi retractori si protractori, fixati pe el si pe radula. Cand odontoforul este tras in cavitatea bucala, dintii radulei razuie substratul. Radula are o crestere continua. Anterior dintii ei se tocesc prin functionare.

Ochiul uman si vederea - Blog de optica medicala | f11.ro

La unele moluste, lungimea radulei poate depasi lungimea corpului. Structura radulei depinde de regimul alimentar. In peretele dorsal si anterior al cavitatii bucale se deschid glandele salivare stomodealecare secreta mucus pentru ungerea radulei. Esofagul tubular, cu epiteliu glandular secretor de mucus, conduce in stomac, care are o regiune anterioara, scutul gastric, cu cuticula si rol in triturarea alimentelor si una posterioara, glandulara, producatoare de mucus.

Digestia are loc in stomac, a carui aciditate scade vascozitatea mucusului si elibereaza particulele alimentare. Aici se deschid conductele glandei digestive, producatoare de fermenti. Digestia este cavitara in stomac si intracelulara in celulele distale ale cecumurilor glandei digestive. Regiunea posterioara, ciliata, triaza particulele nedigerate si le impinge, prin miscarea cililor, in doua santuri ciliate — tiflosolis — spre intestin.

formă centrală subțire a corpului cata greutate pierde in 2 saptamani

La iesirea din stomac, un cecum producator de mucus, slab delimitat de intestin la formele primitive, imprima cordonului alimentar, prin bataia cililor sai, o miscare de rotatie. Aglutinarea fecalelor intr-un formă centrală subțire a corpului mucos asigura salubritatea cavitatii paleale respiratorieprin care fecalele obligatoriu trec, anusul fiind situat aici. Respiratia este branhiala. Branhia, primitiv ctenidie bipectinata, este alcatuita din lamele triunghiulare transversale, ciliate si dispuse alternativ pe laturile unui ax lung, numit sept axial, care contine vase de sange, muschi si nervi.

Branhia este fixata de plafonul cavitatii paleale printr-o membrana scurta si de peretii laterali ai acesteia printr-o membrana ventrala mai lunga. Cavitatea paleala este impartita astfel in doua etaje: unul ventral, inhalant, in care se afla osfradiul si altul dorsal, exhalant, unde se gaseste glanda hipobranhiala.

Secretia mucoasa a glandei hipobranhiale sedimenteaza impuritatile, care sunt conduse apoi spre exterior de curentul de apa, slabire slab crack de bataia cililor cavitatii paleale si a epiteliului branhial. Branhia, osfradiul si glanda hipobranhiala formeaza o unitate functionala.

Conditia primitiva este de o pereche posterioara de branhii. Exista reduceri pulmonate, scafopode si multiplicari secundare poliplacofore ale branhiilor. Sistemul circulator este deschis.

Account Options

Sangele oxigenat de la branhii ajunge la inima care la Nopilina monoplacofor si in stadiile ontogenetice, este scurta si para conditie primitiva. La celelalte clase, cele doua ventricole fuzioneaza, iar venele branhiale se dilata in auricule, in numar corespunzator branhiilor si rinichilor. Ventricolul pompeaza sangele prin artere la organe. Intre sistemul arterial si cel venos nu se formeaza capilare, lichidul sanguin ajungand in lacunele care scalda organele.

Sangele contine amibocite. Pigmentul respirator este hemocianina, pe baza de cupru, dizolvata in plasma, niciodata in formă centrală subțire a corpului. In raport cu hemoglobina vertebratelor, molecula hemocianinei este mare si cu dublu rol: transporta oxigenul si asigura presiunea coloidosmotica a lichidului sanguin.

Tanburul iranian este proiectat în principal în Kermanshahan aproximativ provincia Kermanshahprovincia Kurdistan și Lorestan. Tanbourile Kermanshahan sunt mai renumite și acceptate și sunt proiectate special în regiunea Goran și Sahneh din Kermanshahan. Tanburul este în prezent instrumentul muzical folosit în ritualurile Ahl-e Haqqiar practicienii venerează tembûrii ca obiecte sacre. Există, de asemenea, un tanbur Taleshi în regiunea mică Talesh în nordul Iranului și Tanburak Tanburg în Balochistan, în sud-estul Iranului. Dar tanburul Kermanshahan este principalul și cel mai cunoscut tanbur din Iran.

Este incolora, oxidata devine albastra-pal. Putine moluste poseda hemoglobina: Arca, in globule, Planorbis in plasma.

Sistemul nervos SN are rol în special în reglarea activităţii musculaturii şi a glandelor secretorii atât exocrine, cât şi endocrineîn timp ce sistemul endocrin re­glează în principal funcţiile metabolice. Reglarea acti­vităţii musculaturii scheletice este realizată de SN somatic, iar reglarea activităţii musculaturii viscerale şi a glandelor exo- şi endocrine este realizată de SN vegetativ.

Desi molustele sunt celomate, celomul lor este redus la mici spatii incluzand inima pericard si gonadele gonocel. Cavitatea principala a corpului este un hemocel, prin care sangele circula si care include majoritatea celorlalte organe interne. Sistemul excretor.

Rinichii organele lui Bojanus sunt metanefridii arzator de grasimi bsc, in numar de 6 perechi la Neopilina, 2 perechi la Nautilus si o pereche celelalte clase.

Sternum - Sternum - f11.ro

Orificiul reno-pericardic corespunde palniei, iar porul excretor se deschide in cavitatea paleala. Cochilia care reprezinta trasatura caracteristica a molustelor, este o secretie cuticulara dorsala a mantalei, mineralizata prin depunere de carbonat de calciu. Se considera primitiva cochilia unica, turtita sau conica monoplacofore, gasteropode si secundara cea a poliplacoforelor, alcatuita din placi dispuse intr-un sir longitudinal. Cochilia este constituita din trei straturi: — periostracum, extern si subtire, din conchiolina o scleroproteina secretata de celulele marginii mantalei si alcatuita din doua lame interna si externa de provenienta diferita; — ostracum, stratul principal, format din prisme calcare, formă centrală subțire a corpului intr-o matrice de conchiolina, prin care se imbina cu patura profunda a periostracului; — hipostracum, intern, din sidef, aflat in atingere cu fata externa a mantalei, format din lame calcare orizontale si substanta proteica mai abundenta.

Ligamentul bivalvelor este un pierderea in greutate pre cursa nemineralizat al cochiliei primitive. Materialele de constructie a cochiliei sunt aduse in stare dizolvata in sange, iar lichidul extrapaleal, derivat din acesta, traverseaza mantaua, permeabilitatea variind cu anotimpul si varsta individului.

La grupele de moluste care au trecut la o viata mai mobila si la o nutritie activa, se remarca diferite grade de reducere a cochiliei, pana la totala ei disparitie unele gasteropode, cefalopodele actuale. Reproducere si dezvoltare Molustele se reproduc pe cale sexuata; cu exceptia unor gasteropode opistobranhiate si pulmonatesexele sunt separate.

Fecundatia externa, considerata cea primitiva, se intalneste la poliplacofore, solenogastre, monoplacofore, bivalve, speciile unor slăbire slidell louisiana gasteropode.

Fecundatia interna, ingreunata de pozitia orificiilor in cavitatea paleala, determina diferentierea unor dispozitive pentru transferul spermei: organe copulatoare la gasteropode, transformarea unui brat in organ copulator la cefalopode, spermatofori. Segmentarea oualor se face in raport cu cantitatea de vitelus din ou. Astfel, segmentarea poate fi totala, egala sau inegala la majoritateasau partiala discoidala, la cefalopode.

Un comentariu

Gastrulatia formă centrală subțire a corpului loc prin epibolie, iar modul de formare al mezodermului este de tip teloblastic. In dezvoltare apare o larva trocofora; la gasteropode si bivalve se interpune larva veliger derivat al trocoforeicu coroana ciliara preorala foarte dezvoltata, cochilie, picior, inima, rinichi larvari. Sistemele de clasificare incadreaza molustele in opt clase: Bivalvia, Caudofoveata, Cephalopoda, Gastropoda, Monoplacophora, Polyplacophora, Scaphopoda, Solenogastrescuprinse in  increngatura Mollusca.

Polyplacophora Specii de moluste exclusiv marine, traind in zonele infralitorale, pe stanci. Au trasaturi certe de primitivitate si sunt cunoscute ca fosile inca din silurianul inferior. Morfologie externa.

Sunt animale formă centrală subțire a corpului simetrie bilaterala si corpul oval-alungit, turtit dorso-ventral si acoperit dorso-lateral de manta. Aceasta secreta 8 placi dorsale, formand cochilia, dispuse intr-un sir longitudinal, imbricate si articulate intre ele si actionate de muschi.

Placile sunt colorate in cenusiu sau brun, uneori impestritate formă centrală subțire a corpului rosu, galben sau verde. De o parte si de alta a cochiliei se gaseste o extensie a lobilor mantalei perinotum. Sub perinotum se gaseste santul paleal, la nivelul caruia sunt plasate branhiile. Anterior se gaseste capul, slab delimitat de corp, urmat de un picior musculos, puternic, ce asigura o fixare eficienta a animalului in zonele cu ape agitate din apropierea tarmului.

Orificiul anal se deschide posterior, in santul paleal. Lateral, tot in santul paleal se deschid orificiile excretoare si genitale. Organizatia interna.

Cochilia este formata din patru straturi: un periostracum cu structura granulara, strabatut de estete organe de simtostracum, articulamentum strat caracteristic poliplacoforelor si hipostracum. In tegument se gasesc numerosi spiculi calcarosi.

Musculatura, in afara muschilor piciorului si a celor care actioneaza placile cochiliei, este relativ slab dezvoltata. Sistemul nervos consta dintr-un inel periesofagian de menopauza povești despre pierderea în greutate care pleaca patru cordoane nervoase longitudinale: doua paleoviscerale si doua pedioase.

Cordoanele paleoviscerale se unesc deasupra anusului. Toate cele patru cordoane sunt unite cu comisuri dispuse simetric, sistemul nervos avand un aspect metameric. Ganglionii sunt putini comparativ cu alte grupe de moluste, existand doar doi bucali si doi subradulari. Organele de simt sunt reprezentate prin estete organe cu rol senzorial tactil, percepand miscarile valurilor ; la unele specii estetele devin ochi simpli, cu corp vitros, cristalin si celule fotoreceptoare.

Sistemul digestiv. Orificiul bucal se continua cu un bulb bucal faringe la nivelul caruia se gasesc radula si cele doua falci chitinoase cu care animalul razuie filmul de microorganisme de pe suprafata stancilor. Urmeaza un esofag scurt, apoi un stomac scurt si larg. Intestinul posterior este lung si contorsionat este de patru ori mai lung decat corpuldeschizandu-se in rect. Glandele anexe tubului digestiv sunt cele doua glande salivare deschise in bulbul bucal anterior fata de cele doua glande zaharoase, hepatopancreasul, masiv, bilobat si ramificat, deschis prin mai multe canale in stomac.

Sistemul respirator este reprezentat de de perechi de branhii bipectinate, piramidale, situate metameric in santul paleal. La poliplacofore se poate observa o reducere progresiva a branhiilor, primele disparand cele din zona capului. Sistemul circulator.

formă centrală subțire a corpului curbele slăbesc

Inima este tricamerala, fiind alcatuita dintr-un ventricul si doua atrii. In regiunea posterioara a inimii, cele doua atrii comunica unul cu celalalt. De la ventricul porneste anterior aorta, care se ramifica, sangele varsandu-se in final in lacune sanguine. Din aceste lacune, sangele ajunge dupa ce scalda organele interne la nefridii si apoi la branhii, prin cele doua artere branhiale prevazute cu vase branhiale aferente.