Noi reflecții pierdere în greutate margaretoasă, Menu principale

Balzac - Verişoara Bette Balzac Verişoara Bette CUVlNT ÎNAINTE Era în a doua parte a monarhiei lui Ludovic-Filip, Restauraţia fusese înfăptuită în baza unei convenţii tacite : burghezia parve nită, din ce în ce mai reacţionară, era un sprijin puternic al rega lităţii ; în schimb, regele instalat de negustori şi proprietari accepta compromisurile, favorizînd la rindu-i ambiţiile acestora.

Te înşeli, îngeraşule, crezînd că regele Ludovic Filip e cel care domneşte. Nici el nu-şi face ase menea iluzii. Ştie, ca noi toţi, că deasupra Chartei se află sfînta, adorata, puternica, plăcuta, fermecătoarea, frumoasa, nobila, tînăra, atotputernica noi reflecții pierdere în greutate margaretoasă de cinci franci! Apar ţin epocii mele — exclamă burghezul satisfăcut — respect banul! Generozitatea a fost înlocuită cu calculul rece j aşa se adună aurul : cu obstinaţie, metodic, fără tresăriri.

Pe un fundal psihologic şi social ca acesta, se confruntă în Verişoara Bette cîteva destine memorabile. Balzac îşi urmăreşte eroii din unghiurile cele mai diverse cu putinţă.

Dar nu pentru a face colecţii de muzeu. El vedea oamenii în noi reflecții pierdere în greutate margaretoasă, în relaţiile lor sociale, în rolurile lor mari sau obscure ; căuta cu satisfacţie scena plastică, ambiţia crea torului fiind de a da argumentelor un corp omenesc.

noi reflecții pierdere în greutate margaretoasă cum să pierzi grăsimea din burtă în curând

In atenţia scriitorului nu stă atît biografia unui personaj, cit biografia epocii. Se poate spune că, precum prezenţa unui noi reflecții pierdere în greutate margaretoasă dezlănţuie molima, ambiţioasa femeie radiază în juru-i răul, dînd întregului tablou o semnificaţie sumbră. Cu fantezia lor plastică, cei vechi imaginaseră diverse genii alo răului : o Furie dezlănţuită, o Gorgonă — zeiţă cu şerpi, Eriniile răzbunătoare.

Sub aparenţe nevinovate, cuviincioasa verişoara Bette disimulează un suflet feroce. Furiile antice nu-şi acopereau chipul ; această Furie modernă poartă o mască angelică.

Toată arta balzaciană se canalizează în direcţia dez văluirii stărilor subterane, în scopul cunoaşterii esenţialului. Fie şi întristător, adevărul e preferat minciunii convenţionale. Peniţa realistului atinge răni profunde ; cuvlntul devine act de acuzare împotriva ordinii burgheze şi falselor valori.

Pierderea bruscă în greutate - Dr. Corina Nedelcu, Spitalul Monza

Romanticii cultivau alternanţa dintre real şi fabulos ; realistul Balzac urmăreşte alternanţele între aparenţe şi conţinutul ascuns, interesul mergînd dincolo de plastica tabloului : spre adîncime.

Anatomistului preocupat de disecţie îi vorbeşte amănuntul ; fizio-logistului Balzac îi vorbesc relaţiile dintre fenomene.

El ţine să facă studii de moravuri, căutînd, asemenea unui om de ştiinţă, per­manenţele, legile. Balzac întreprinde studiul fiziologic al epocii sale. Pe plrn etic, alt ideal, în prelungirea celuilalt, recomandă savurarea II clipei : ,viaţa e scurtă, trebuie să profităm de ca cit putem ţi să ne folosim de cei din jur pentru plăcerile noastre".

Avuţie şi hedonism merg împreună. In funcţie de asemenea idealuri, fizionomia burgheziei capătă un relief propriu. Scriitorul îşi grupează fişele, extrăgînd din cînd în cînd cîte o concluzie, rostind cîte un calificativ : dezmăţ, de pravare, frivolitate ; acestea se învecinează cu etichete ca machia velism, diabolic, criminal.

Sub aparenţe corecte, mafia banului macină lent caracterele. Prin căsătorii hibride, fiica negustorului îmbogăţit ajunge baroană sau contesă. Averii îi lipseau titlurile. Printr-un capriciu al sorţii, superba Adeline, ţărancă lorenă, devine baroană Hulot.

noi reflecții pierdere în greutate margaretoasă pierdeți în greutate în jurul fundului

Invidioasa verişoară Bette îi jură o duşmănie monstră. Un Iago feminin n-ar fi putut avea altă înfăţişare ca această creatură uscată, urîtă, ducînd o viaţă de insectă. Luată la Paris din milă, inofensiva Bette găseşte teren prielnic proiectelor nefaste.

Ar fi greu să judecăm un om numai în funcţie de el însuţi. Pentru onesta doamnă Hulot, verişoară e un fel de idol. Văzută în relaţiile cu societatea, firea diabolică îşi află expresia reală.

Neputînd parveni, verişoară va exulta de bucurie la ruinarea celor ajunşi. Senzualul baron Hulot îşi ruinează familia, iar Bette îi oferă tot sprijinul, jucînd însă rolul îngerului păzitor. Ea duce, surprinzător de natural, o viaţă dublă. Ca un păianjen în mijlocul pînzei sale, pîndeşte fizionomiile şi sesizează slăbiciunile ; gestu rile ei respiră omenie, însă dedesubt nu-i decît ură satisfăcută.

Aici se remarcă o trăsătură fundamentală a tehnicii balzaciene : o singură latură a eroilor, definitorie pentru un caracter, apare exagerată pînă la monstruos. Tinzînd spre monomanie, eroii sînt simbolizări ale unor patimi. Dacă verişoară Bette întruchipează pînă la morbideţe ura, Adeline Hulot reprezintă iubirea fanatică. La desfrînatul Crevel, concurentul lui Hulot, dominantă e ambiţia ridicării în ierarhia socială, fostul negustor de parfumuri subordonînd erotica vanităţii civice, decorului.

Pentru unul, nu există satisfacţie decît în III erotică.

Ranguri, nume sînt sacrificate ; împrumuta de la cămătari, comite ilegalităţi. Celălalt oscilează între popasurile amoroase şi titlurile de rentă. Impingînd patima pînă la nebunie, cel dintîi îşi repudiază familia, contribuie la des­trămarea căminului fiicei şi împinge la sinucidere pe unchiul său, atras într-o afacere compromiţătoare.

Văduv, cel de-al doilea ţine contabilitatea strictă a cheltuielilor, văzînd în aventura cu Valerie Marneffe un mijloc de parvenire. Cumpăr şi o moşie, pe care am pus de mult ochii, moşia Presles, pe care vrea s-o vîndă doamna Serizy. Voi fi Crevel de Presles şi voi ajunge membru în consiliul general al departamentului Seine et Oise şi deputat Voi ajunge tot ce poftesc".

… con una Patria europea comune

Tenace, Crevel va fi primar al Parisului şi soţ al tinerei Marneffe. Excepţional de frumoasă, inteligentă, cochetă, în jurul ei gravitează în acelaşi timp baronul Hulot, ambiţiosul Crevel, contele Wenceslas — ginerele lui Hulot — şi brazilianul Montes de Montejanos. Straşnică locomotivă e o asemenea femeie I" Adevărat, ea trage pe alţii după sine, dîndu-le impresia că-i împinge înainte ; în ochii fiecăruia dintre admiratori, trece drept femeia ideală. Pentru salvarea aparenţelor, mondenele din timpul Renaşterii aveau grijă să iasă însoţite de cîte o bătrînă complice : ia donna dello schermo — femeia paravan.

Curtezana Marneffe are un soţ — paravan, descompus sufleteşte, o epavă.

Convenien­ţele fiind respectate, impostura, mistificarea, ipocrizia au curs liber. Rafinată, Valerie are subtilitatea viciului, după cum verişoara Bette dispune de arma răutăţii, a cruzimii şi a răzbunării.

Dar şi cea de a doua aparţine aceleiaşi categorii, ele întregindu-se reciproc. In lumea aceasta, pînda vicleană şi cupiditatea au înlocuit de mult omenia. Ai impresia unei călătorii pe tărîmuri danteşti, prin tre apariţii dezumanizate ; aici se joacă o comedie umană de un realism crispant. IV Pentru valorificarea contrastelor, apar — în umbră — cîteva figuri integre. Soţia desfrînatului Hulot nu-i numai frumuseţea în săşi, ci şi puritatea sufletească.

Supu nerea îi dă un aer de martiră. De partea celor două femei stă deznădejdea mută, virtutea vestejin-du-se în tăcere. Dintre toate personajele de al doilea şi al treilea plan, Hulot-fiul, care printr-un soi de mimetism social căpătase culorile mediu lui, urmărindu-şi propriile năzuinţe, pare a condamna la sfîrşit ve­nalitatea înspăimîntătoare. Socrul său, Crevel, îl dispreţuieşte. Dar să plătească nebuniile lui papa, nebunii pe care eu le-am proorocit!

S-ar părea că nici o forţă pozitivă nu acţionează împotriva recentei burghezii, pentru care existenţa devenea o nesfîrşită chermesă veselă. In roman nu răzbate nimic de dincolo noi reflecții pierdere în greutate margaretoasă din me diile în care mocnea revolta, din frămîntările proletariatului ce se pregătea să apară pe baricadele de la Intervenţiile parlamentare se înve cinează cu goala retorică.

Se războiesc cu vorbele, şi discursurile lor sînt ca nişte şarje de cavalerie care nu izbutesc să împrăştie duş manul! Au înlocuit faptele cu vorba şi asta ne supără pe noi, oamenii deprinşi cu acţiunea".

Menu principale

Speculînd slăbiciunile, uneltind în umbră, ea reface carieră înfiorătoarei lady Maobeth, eroina shakespeareană, la care se şi referă într-o discuţie.

Cu o altă optică, doamna Hulot trece la acţiuni filantropice crezînd cu naivitate în eficacitatea ofrandelor sociale, izolate. Şi astfel dansul macabru al aurului continuă Glacial în aparenţă, Balzac a pătruns în intimitatea lucrurilor, dincolo de ceea ce oferă o placă fotografică.

De la prima ochire asu pra unui interior, iţi dai seama cine domneşte acolo, dragostea sau deznădejdea".

Dezvăluind privelişti ce solicitau oprobriul, nu putea rămîne impasibil. De aceea scriitorul acesta care nu trece drept reflexiv, deschide atît de des paranteze, comentînd şi judecind cu asprime. In glasul său se simte, e drept, regretul pentru destrămarea clasei căreia aparţinea.

Privea lumea prin prisma burgheziei ajunse, adică reacţionare. Era însă un observator exact şi lucid ; nu se putea înşela asupra adevărului, nu-şi făcea iluzii. De aceea, cu enorma sa capacitate de reprezentare, a fost un realist.

  1. Aceasta, mai ales in ambientul migrator sau al societatii globalizate de astazi.
  2. (PDF) Charlotte Bronte Shirley | elena elena - f11.ro
  3. Revista Punkt, nr by revista Punkt - Issuu
  4. (PDF) Sarah Bower Acul din sange | adina gatea - f11.ro

L-a îndu rerat destinul baronului Hulot personaj căruia îi atribuie o anu mită distincţiedar nu putea să nu-l înfăţişeze în toată decăderea sa de maniac erotic. Intr-un cuvînt, moralistul condamnă în numele unor criterii de valoare disparate, dar din a căror alăturare rezultă o atitudine : societatea contemporană nu-i inspiră respect.

Dacă paleta abundă în culori întunecate, vina e a modelelor ce i-au stat sub ochi. Ce constată aşadar acest zugrav genial? Ca scriitor, Balzac se adresează inteligenţei, întreaga-i epică ţintind să pună cele mai bune momente pentru a mânca pentru a pierde grăsime lumină semnificaţiile, legăturile inaparente.

La prima impresie, ai putea crede că observatorul nu selectează, făcînd, dimpotrivă, un inventar minuţios a!

E un fapt social. Toţi sînt de faţă, bogaţii şi săracii, invidioşii şi cei invidiafi, filozofii şi oamenii cu iluzii, înconjurînd-o pe mireasă precum plantele dintr-un coşuleţ însoţesc o floare rară La o fată bătrînă, o singură latură de caracter se dezvoltă în detrimentul celorlalte, virginitatea, favorizînd dezechilibrul. Mediul înrăit explică de asemenea cariera curtezanelor epocii, insinuanta Marneffe, desfrînata cu ,o casă de bani" în loc de inimă, nefiind o excepţie. E puţină ficţiune, într-adevăr, imaginaţia lucrînd în sensul com binării datelor existente.

Totul lasă impresia de viaţă intensă, de realism, deşi nu lipsesc unele situaţii melodramatice. Simetriile de compoziţie destinele aproape identice ale baroanei Hulot şi fiicei nu duc totuşi la arbitrar.

noi reflecții pierdere în greutate margaretoasă zerona pierdere în greutate

Retina scriitorului a înregistrat situaţii şi tipuri din cele mai curioase, încît şi exagerările pot fi privite cu înţelegere. Cu mai puţin răsunet în epocă, Stendhal conturase eroi cu pasiuni puter nice, creind romanul energiei, al voinţei de a domina. Balzac ex tinde procedeul, aplicîndu-l la tot felul de patimi, împingînd carac terele pînă la consecinţele extreme. In basme se dă lupta între bine şi rău ; aici, pe o mare întindere stăruie tenebrele.

Oamenii aleargă unii după alţii, dar inteligenţa lor mai mare sau mai mică face lupta teribil de complicată. Ca şi alte romane balzaciene, Verişoara Bette are o structură plină de mişcare, pregnant dramatică. In Comedia dantescă dialo-gau umbro, fantome, foşti oameni; aici se întîlnesc oameni de o vitalitate rară.

VII In perspectiva timpului, distanţa noi reflecții pierdere în greutate margaretoasă lucrurilor de odinioară un aer rece de panopticum.